În contextul actual, când vizitele noastre la stomatolog, în afara urgențelor medicale, au fost sistate pentru o perioadă destul de lungă, sperăm că a crescut atenția acordată dinților și igienei orale. Dacă însă ați observat în acest răstimp modificarea culorii, orice modificare în volum, dar mai ales sângerare la nivelul gingiilor, nu trebuie să tratați aceste aspecte cu superficialitate, întrucât dinții sănătoși încep cu o gingie sănătoasă!

Dar să începem cu începutul: ce este gingia și cum arată o gingie sănătoasă versus una care suferă

Gingia este acel țesut roz care însoțește și susține dinții împreună cu restul structurilor înconjurătoare. Gingiile sănătoase au un aspect coloristic roz deschis, fiind ferme la atingere, deoarece sunt strâns lipite de dinte. Una dintre cele mai comune afecțiuni ale acestui țesut este gingivita, care reprezintă o inflamație reversibilă a marginii libere, având ca factor principal acumularea de placă dentară.

Atunci când există orice modificare de culoare, formă sau textură a gingiilor, e semn că acestea suferă. Ele devin roșiatice, în stadii mai avansate chiar roșii – violacee, se măresc în volum, iar la palpare sunt mai moi decât în mod obișnuit. În mod normal, gingiile sănătoase nu sângerează, cu excepția situației în care avem o tehnică de periaj incorectă, prin mișcări vicioase și prin aplicarea unei presiuni mari asupra țesuturilor dentare. Astfel, orice sângerare la nivelul gingiilor, în afara acestui context mecanic, este semn că am putea suferi de o afecțiune gingivală.

Un alt semn al gingivitei ar putea fi halena, adică mirosul neplăcut al gurii. Halena apare atunci când nu ne îngrijim corespunzător dinții și gingiile. Afecțiunea gingivală este doar rareori însoțită de durere.

Gingiile tale sunt OKMotiv de îngrijorare = mergi la stomatolog!
Gingii ferme la atingere Gingii umflate
Gingii roz palGingii roșiatice
Gingii ne-sângerândeGingii care sângerează
Gura are un miros plăcutGura are un miros neplăcut (halenă)

Când se pune diagnosticul de gingivita?

Diagnosticul de certitudine va fi pus de medicul stomatolog în cabinet în urma unor teste care vor indica prezența sau absența gingivitei, precum și stadiile inflamării parodontale.

Diagnostic diferențial cu deficitul de vitamina C

Deficitul de vitamina C (sau scorbutul) afectează țesuturile conjunctive din întreg organismul. Este o afecțiune severă care apare după o lipsă prelungita de vitamina C. Scorbutul este rar întâlnit în zilele noastre, dar, dacă apare, diagnosticul pentru el poate fi presupus chiar în cabinetul stomatologic. Tabloul clinic este amplu, pacientul prezentând: fatigabilitate, anemie, peteșii, etc. Printre acestea se regăsește și inflamația gingivală.

Factori cauzatori ai gingivitei

Gingivita are ca factor etiologic principal acumularea de placă dentară. Prin neîndepărtarea plăcii microbiene în cursul igienei de zi cu zi, aceasta  se acumulează, formând o peliculă care va irita țesutul gingival și, ulterior, va produce inflamația acestuia. 

La acest factor se pot adăuga și cauze sistemice, în principal unele modificări hormonale (vezi articolul Perioada de sarcina si problemele dentare). 

Apariția gingivitei mai poate fi provocată și de: imunitate scăzută, fumat, dietă bogată în carbohidrați, restaurări dentare neadaptate corespunzător la coletul dinților, prezența unui număr mare de carii, consumul unor anumite medicamente, schimbări hormonale, boli sistemice (de exemplu diabetul), etc. Dacă este descoperită în fază incipientă, gingivita este reversibilă, deci tratamentul este curativ.

Stadiile gingivitei: gingivita acută versus gingivita cronică

Când gingia este sănătoasă, grosimea plăcii este redusă: aproximativ 15 – 20 de celule acumulate. După aproximativ  21 de zile, multiplicarea bacteriană încetinește, iar placa dentară devine relativ stabilă. În acest punct putem vorbi despre un stadiu incipient de inflamație. Inițial placa va fi localizată supra-gingival și, dacă nu este îndepărtată la timp, proliferarea microbiană va avansa în șanțul gingival, adică acel spațiu dintre gingie și dinte. În mod fiziologic, în șanțul gingival există elemente care constituie prima formă de protecție (exemple de celule: leucocite, anticorpi, etc.) și care realizează spălarea și îndepărtarea microorganismelor în vederea apărării parodonțiului marginal. În cazul gingivitei cronice, însă, grosimea plăcii este de între 100 – 300 de celule, iar timpul de acumulare diferă de la individ la individ.

Complicații: gingivita nu este parodontoză, dar este primul pas către aceasta

Când sistemul de apărare este depășit, șanțul gingival se va mări în dimensiune și deja putem vorbi de boală parodontală. Prognosticul acestei afecțiuni este favorabil dacă se intervine la timp. În caz contrar, vor fi afectate toate elementele structurale parodontale, adică elementele de suport ale dintelui, având ca și consecințe pierderea inserției epiteliale (adică a “sigiliului” dinților), a osului alveolar, iar, în final, chiar pierderea dinților.

Cine poate suferi de afecțiuni gingivale?

Majoritatea adulților peste 30 de ani suferă de această afecțiune, însă nu poate fi exclusă în niciuna dintre categoriile de vârstă.

Prevenție și tratament

Dacă în această perioadă nu putem ajunge la un control în cabinetul dentar, instruirea se va face în cadrul apelurilor telefonice, în urma comunicării tuturor informațiilor de către pacient. Fotografiile sunt în această situație de foarte mare ajutor. Medicul va da toate indicațiile care vor ține sub control această inflamație, prevenind avansarea ei. 

Medicul va realiza controale periodice, va elabora strategii individualizate fiecărui pacient. Metodele de prevenție vor fi luate în scopul reducerii florei microbiene prin: reducerea numărului de agenți microbieni cauzatori de boală, creșterea rezistentei structurilor dento-parodontale față de atacurile microbiene și accelerarea proceselor reparatorii.

Folosirea unei tehnici de periaj corectă și completă, folosirea aței dentare și a apei de gură, renunțare la obiceiuri vicioase, cum ar fi fumatul, controlul dietei prin controlul consumului de carbohidrați sunt cu siguranță obiceiuri care vor preveni apariția inflamației gingivale. Vă recomandăm să citiți acest articol scris de Dr. Alexandru Mihăilescu pentru a afla mai multe despre cum trebuie să ne îngrijim dinții.

Să avem grijă de sănătatea noastră orală, căci ea reprezintă o componentă esențială a stării noastre de sănătate fizică, mentală și socială!

Raisa Funaru Studentă anul III la Facultatea de Stomatologie a Universității de Medicină şi Farmacie Carol Davila, Bucureşti & Colaborator MdS